Eroul

 

 

            A fost odată un porumbel voiajor, care avea o familie mare, în care toți membrii se ajutau și se antrenau împreună. Fiecare membru al familiei avea sarcini precise, fiecare știa ce are de făcut, iar seara se adunau în voliera lor și povesteau ce s-a întâmplat în timpul zilei. Puii și porumbeii tineri știau o mulțime de povești despre strămoșii familiei, despre faptele de vitejie ale porumbeilor de vârstă medie, despre suferințele celor bătrâni.

            Într-o zi, în timpul exercițiului de zbor, stolul a fost atacat de o pereche de ulii. Porumbeii au zburat derutați. Doar un porumbel cu mai multă experiență a înțeles cât de grea e situația. N-a stat pe gânduri. S-a apropiat de dușmanii lor și a făcut câteva mișcări ca să-l observe uliul.

            În acest timp, ceilalți porumbei s-au grupat și s-au îndreptat spre casă.

            Cei doi ulii au zburat spre porumbelul care zbura singur. Acesta a făcut mișcări ca să-i păcălească pe dușmani. Dar, el era singur și dușmanii erau doi.

            Porumbelul viteaz cunoștea terenul. S-a îndreptat spre casele oamenilor sperând să coboare în vreo curte și să scape de dușmani.

            Cam târziu. Supărați, uliii au tăbărât pe porumbel. Unul l-a ciupit. Celălalt l-a lovit cu ciocul. Porumbelul era obosit și lovit. Dar se bucura că stolul lui a scăpat.

            A zărit un copac și a vrut să se așeză pe-o creangă, dar n-a reușit. S-a prăbușit în iarbă.

            Din curte,  bunica a văzut ce s-a întâmplat și a strigat la păsările mari. În acest timp s-a apropiat de porumbel. Acesta încă mai respira, dar era lovit în mai multe locuri. Cel mai tare îl durea rana de la gât.

            Bunica l-a luat de jos și i-a spus:

            ‒ Ești un erou! Ți-ai salvat familia!

            Porumbelul s-a liniștit și a închis ochii.

            Bunica l-a chemat pe nepoțel și i-a cerut o cutie de carton. A pus în ea porumbelul și i-a explicat nepoțelului că porumbelul e un erou. S-a sacrificat pentru a fi liberi ceilalți porumbei.

            După ce a închis cutia, bunica l-a chemat pe bunicul să facă în grădină o groapă în care să așeze eroul. În ochii copilului se vedea tristețea.

            ‒ Dragă nepoate, eroii trebuie cinstiți, despre ei se vorbește frumos și numai de bine. Nu se plânge.  Acum, porumbelul erou este liniștit și fără griji. Toată familia îi este recunoscătoare. Din când îi amintesc cu drag numele.  

ELE, DRAGILE MELE, prezentare de Mihaela Cojocaru

 ELE, DRAGILE MELE, proză scurtă, de Maria Tirenescu, Editura Pim, Iași, 2023;

Cartea de față este dedicată femeilor, care au avut o importanță deosebită în existența autoarei, începând chiar cu mama sa, care era cadru didactic și a cărei profesie autoarea a dus-o mai departe.

Cartea ne dezvăluie viața a mai multor eroine și ne poartă prin mai multe locuri din țără, chiar aici la malul mării, unde autoarea a locuit o perioadă scurtă de vreme. Se împletesc, povesti de viață mai vesele sau uneori mai triste, aflăm despre obiceiuri, despre caractere, despre destine.

Despre dorința de a evolua, de a merge mai departe, de a pune în valoare talentul, calitățile, dar nu este ușor să treci peste obstacole și mai ales peste reaua voință a unora. Dar vom întâlni și personaje care au reușit în viață și munca le-a fost răsplătită, fie de succesul personal, când au reușit să își vadă visul cu ochii și să cânte pe ,,scene adevărate”, fie elevii, cărora le-a fost dascăl și îndrumător au avut succes în activitatea lor de elevi și după terminarea școlii. Iar după ani și ani s-au reîntâlnit și au depănat amintiri.

Dar poveștile ne poartă și prin diverse orașe ale țării, fie, Bucureștiul, capitala țării, fie Constanța, frumosul oraș de la malul Mării Negre, fie Alba Iulia, orașul Marii Uniri. Sunt evocate ,,amintiri din anii lor frumoși, cu mai puține griji...”

Mihaela Cojocaru, 21 03 2024

Ele, dragele mele, Prezentare de carte de Virginia Popescu

 

Recent, la editura PIM din Iaşi a apărut o nouă publicaţie a Mariei Tirenescu « Ele, dragile mele ».

Volumul cuprinde un număr de 26 de povestiri din viaţa autoarei, amintiri evocând figuri dragi care i-au luminat copilăria, adolescenţa şi anii maturităţii, ca profesoară de matematică şi fizică în oraşul Cugir, judeţul Alba.

Pasionată de literatura niponă, Maria Tirenescu a publicat mai multe volume de haiku :        « Crochiuri », « Amprente », « Printre flori », un volum de tanka, « Cu sufletul în palme », un volum de haibun, « Hoinărind printre aminiri », dar şi poezie : « Valuri de amintiri »,      « Zâmbet de copil ».

Autoarea a abordat de asemenea proza scurtă : «Un zâmbet pentru fiecare », « Draga mea », dar şi două cărţi autobiografice : « De mână cu tata » şi « Ieşind din tipare ».

Volumul de faţă se înscrie în proza scurtă, domeniu în care autoarea excelează şi pe care îl preferă prozei lungi.

Fiecare amintire evocă o persoană dragă din trecutul autoarei, pe care o readuce la viaţă cu emoţie şi sensibilitate.

Multe din amintiri au ca titlu numele persoanei evocate : « Doamna Mimi », « Mihaela »,    « Anuţa », « Livia », « Sofia », Roberta », etc.

Evocarea chipului mamei este unul din cele mai impresionante tablouri din volum. Din el răzbate dragostea şi admiraţia pentru fiinţa care i-a dat viaţă şi i-a îndrumat primii paşi pe cărările cunoaşterii.

După trecerea anilor, figura mamei, « Doamna Mimi », cum o numeau cunoscuţii, a intrat în lumea visului :

« Ieri am visat-o. Era tânără, era frumoasa. Zâmbea cum numai ea ştia. Era calmă şi ne privea îngăduitoare ».

Privirea mamei de dincolo de timp pare să exprime ceea ce doar ea a aflat : liniştea şi calmul după o viaţă de muncă dedicată familiei. Impresionantă şi plină de emoţie este şi descrierea plecării acesteia în lumea celor drepţi :

« Într-o frumoasă zi de primăvară a anului 2003, când liliacul îşi deschidea primele flori, în Vişeu de Sus, un grup de cadre didactice (multe dintre ele pensionare), rude, vecini, foşti elevi şi cunoştinţe au venit să o conducă pe ultimul ei drum pe învăţătoarea Maria Grad, căreia, cu respect şi drag i s-au adresat doar cu Doamna Mimi ».

Celelalte amintiri evocă persoane din viaţa autoarei pe care le descrie cu multă duioşie în paginile următoare ale cărţii.

« Mihaela » evocă prima zi de şcoală cu emoţiile evenimentului, « Nepoatele », o întâmplare cu haz despre mâncarea de la cantină, răsturnată în drum spre casă, « Anuţa » despre fata cu voce frumoasă care-şi vede visul împlinit, « Trandafirul galben », « Elena şi trandafirii » vorbesc despre simbolistica unei culori şi o poveste de dragoste din liceu.

« Eroina zilei : Ioana », « Mijloc de mai », « Livia », continuă seria poveştilor de dagoste, cu farmecul şi puritatea specifice vârstei. « Coafura » evocă întâmplări cu haz înainte de căsătoria eroinei, « Păpădia » descrie obiceiuri de nuntă din zona autoarei, « Bunica », obiceiuri cu ocazia înmormântării.

Maria Tirenescu are harul povestirii şi al evocării unui trecut căruia îi dă viaţă şi culoare. Ea ne cucereşte cu talentul de povestitoare şi arta de a crea emoţii în sufletul cititorilor.

Virginia Popescu

05 / 03 / 2024

Cartea de proză scurtă cu titlul „Ele, dragile mele”

     A apărut în acest început de iarnă, la Editura PIM, Iași. Conține texte cu personaje feminine, de diferite vârste și pregătire.  

Cuprins

           Doamna Mimi/ 3

            Mihaela/ 6

            Nepoatele/ 10

            Anuța/ 12

            Trandafirul galben/18        

            Elena și trandafirii / 22

            Eroina zilei: Ioana / 24

            Mijloc de mai/ 27

            Livia/ 30

            Coafura / 32

            Polițista/ 35

            Păpădia / 39

            Sofia / 47

            Roberta /45

            Eva /63

            Bunica/ 65

            Problemele Anei/ 72

            Irina / 86

            Venera/ 95

            Sfertul academic / 123

            Scrisoarea/ 125

            Bunica Vetuța / 127

            Noră în Ardeal / 130

            Rafila/ 133

            Dulceață de piersici/ 134

            Au trecut anii / 136

            Despre autoare / 143

O nouă carte: La bunici

 

Cartea conține povestiri pentru copiii care citesc singuri. Majoritatea povestirilor sunt pe acest blog. Cartea are și ilustrații din arhiva personală a autoarei.

 

Cuprins

 

O întâlnire neaşteptată / 3

Cu capra prin sat / 7

Păpuşile / 9

Alimentara de vizavi / 14

Întâmplări de demult / 19

Şcoala din sat / 24

Zambilele / 30

Cometa / 33

Marea Unire / 37

Prepelița albă / 43

Smochinele și matematica / 49

Lady şi Lady /53

Hoţul / 60

Nepoatele / 63

Mamă adoptivă / 66

Miciu Piciu / 74

Păturile / 78

Cum am învățat poezia „Sergentul” / 82 

Casca bunicului / 86

Poveste de iarnă /94

Despre autoare / 105