marți, 10 decembrie 2013

Punga magică

            Ioana voia să participe la „Mărul de aur”, concursul de umor de la Bistriţa. O atrăgea tema din acest an: „La omul sărac…”. În timp ce intra în micuţul magazin de la colţul străzii, se gândea ce să scrie.
            Văzuse la televizor reclama cu prepararea puiului la pungă. Parcă ar fi încercat să facă şi ea ceva deosebit în acea zi. Nu făcea prea des experienţe, dar acum visa un copănel de pui delicios.
            Îi ceru vânzătoarei o pungă din acelea la care se făcea reclamă pe toate posturile de televiziune. În timp ce plătea, îi şopti femeii că e luxul pe care şi-l permite în ziua în care a venit pensia.
            Ajunsă în scurt timp acasă, scoase puiul din frigider şi-l porţionă. Apoi, urmărind instrucţiunile de pe ambalajul pungii, aşeză o cratiţă de aluminiu cu preparatul pe un ochi al aragazului. Nu îşi permitea să aprindă focul în cuptorul vechiului aragaz. Ar fi durat prea mult, ar fi consumat prea mult gaz… Pe plită, spera să scurteze timpul coacerii puiului.
            Luă o furculiţă şi încercă să înţepe punga, conform indicaţiilor. Nu reuşi. Încercă din nou. Fără succes. Văzu cuţitul pe masă. Ce-ar fi să folosească vârful ascuţit al acestuia? Zis şi făcut. Numai că punga plesni imediat. Sucul se împrăştie în cratiţă. Puiul s-a prins de fundul vasului. Ioana a fost nevoită să schimbe reţeta din mers. A pus puţină apă în cratiţă şi a continuat prepararea puiului în modul ştiut de ea. Ce a obţinut nu semăna cu ceea ce a văzut la televizor. Friptura ei arăta jalnic.
            În timp ce puiul era pe foc, femeia a aranjat masa. Când a considerat că a terminat pregătirea, îşi invită soţul la masă:
            - Viorele, poftim la masă! Să gustăm!
            - Friptura noastră nu e frumoasă, dar măcar e fierbinte. Şi spui că ai lucrat după indicaţiile de la televizor?
            - Aproximativ. Am încercat. Am câştigat experienţă. Acum, ştiu ce voi scrie pentru concurs, spuse voioasă Ioana.

Niciun comentariu: