joi, 19 februarie 2015

Bunica şi internetul



 A fost odată, ca niciodată… Aşa începeau poveştile, aşa încep poveştile. Bunica despre care vreau să vorbesc eu e o persoană modernă, activă, comunicativă, scria la maşina încă înainte de a fi înscrisă la grădiniţă, dar care a visat mereu să aibă un computer.
Când s-a pensionat, bunica Ioana şi-a cumpărat un laptop. Era convinsă că acesta e mai bun ca maşina de scris din copilăria ei. A fost uşor să înveţe cum funcţionează calculatorul. Voia să folosească laptopul doar pentru a scrie, pentru a comunica mai rapid cu rudele şi prietenii, pentru a vedea fotografii şi a se informa.
Provocată de o altă bunică, Ioana s-a înscris pe Facebook. Astfel putea să cunoască mult mai multe persoane cu preocupări asemănătoare cu ale ei. Putea să afle ce fac copiii cunoştinţelor care au plecat la lucru în lumea largă şi să afle la timp ce prieteni au nepoţii ei.
Intr-o zi, în timp ce bunica era la bucătărie, Mihai, nepotul venit în vizită, intră pe contul de Facebook al bunicii şi îşi distribuie un filmuleţ cu bătrânele de la Chinteni. Când revine bunica, Mihai îi spune:
- Buni, nu te superi…
- Ba mă supăr. Ai intrat pe Facebook! Ce prostie ai făcut?
- Mi-am trimis filmuleţul… Lasă, buni, că nu-l vede nimeni la tine în pagină! Îl văd numai prietenii mei.
- Ţi-am mai spus că nu sunt de acord să umbli cu lucrurile mele!
Mihai o îmbrăţişează pe bunica şi, cu o figură spăşită, îi cere iertare.
Trec câteva zile în care bunica nu primeşte mesaje de pe Facebook.
- Să fie toţi atât de ocupaţi încât să nu îmi trimită un comentariu măcar? Bine că pe paginile altora este activitate intensă!
La un moment dat, bunica vrea să-i distribuie unei prietene un anunţ.  Facebook refuză. Bunica ia legătura pe Messenger. Află că prietena nu şi-a schimbat setările. Nici bunica nu şi le-a schimbat. Cu toate astea, nu reuşeşte să distribuie decât o fotografie. Marea majoritate a prietenilor refuză distribuirea.
Supărată, bunica trimite administraţiei saitului informaţia că nu funcţionează distribuirea. Dar tot e furioasă. Cu cine să ia legătura? Pe cine să întrebe? Se apropia miezul nopţii.
Până la urmă, găseşte o persoană pricepută, care nu dormea. Neînţelegând paşii pe care îi sugera acea prietenă, îi spuse că renunţă.
Dar prietena insista! O sună pe bunică la telefon.
- N-ai somn?
- Nu. Vezi la setări…!
- M-am uitat, o repezi bunica.
- Trebuie sa fie o săgetuţă şi de acolo alegi…
- Mi-am amintit. Postările mele sunt publice. Toate.
Între timp, bunica găseşte:
- Cineva mi-a setat să nu le vadă decât Mihai! Numai el a umblat la laptop. Duminică.
- De aceea nu văd nicio postare începând de duminică seara?
- Sigur. Mulţumesc mult! M-ai ajutat! Acum ştiu ce să fac!
- Te descurci?
- Fii sigură! Noapte bună!
Bunica închise telefonul şi începu să modifice setările. În acel timp, se gândea cum să-l certe pe Mihai.
- Mereu i-am spus că are telefon, tabletă şi calculator. De ce să umble în lucrurile altora?
Supărată, şterse filmuleţul cu băbuţele din Chinteni. Era un semnal pentru Mihai.
Când toate erau corectate, bunica oftă. E greu să fii internaut la şaizeci de ani!